În perioada 1939-1940 în cadrul şcolii a funcţionat şi o gradiniţă cu 50 copii.

 Schimbările care au loc în societatea românească în aceasta perioadă din preajma razboiului 1940, instabilitatea politică, presiunile de tot felul asupra diverselor grupuri etnice, în special asupra celor evreieşti, urmările cutremurului din 11 noiembrie 1941 şi apoi urmările războiului se resimt şi au influenţă asupra şcolii.

La inceputul anului şcolar 1941-1942 localul şcolii este ocupat de Divizia Dunării, astfel ca şcoala va funcţiona într-un local închiriat în strada Sf. Spiridon nr.31.

În anul şcolar 1944-1945 revine în localul din Str. Arieşului.

Prin decretul nr. 176/02 aug 1948 învăţământul popular se desfiinţează şi şcoala primară Silvia Schmierer trece în proprietatea statului.

Chiar din anul şcolar 1948-1949 şcoala va funcţiona reorganizată, devenind Şcoala elementară de fete nr. 14 Galaţi având ca director pe doamna Blima Marcovici. În următorii ani urmează un curs ascendent, se îmbunătaţesc condiţiile de instruire. se produc schimbări şi în organizare, pe langă cursul elementar, mai apare şcoala profesională de electrotehnică cu durata de studii de 3 ani.

Din 1950 funcţionează ca şcoală de masă. În 1962 s-au executat reparaţii capitale ale şcolii. În 1962 s-au consolidat pereţii exteriori ai cladirilor prin centuri de beton armat – lucrare efectuată sub conducerea  d-lui director Şoimu Aurel. În anul 2000, s-a montat un gard metalic din tablă ondulată cu înălţimea de 2,5 m, lucrare făcută prin sponsorizare de catre I.C.M.R.S.G. Tot în anul 2000, s-au executat lucrări importante de zidărie, zugrăveli, pereţii exteriori ai faţadei fiind zugraviţi în praf de piatră.

Astăzi, elevii învaţă în 11 săli de clasă, au la dispoziţie laborator de fizică-chimie, bibliotecă modernă, cabinet de informatică şi, din anul şcolar 2009, un modern laborator de informatică cu 21 de calculatoare.

Clasele sunt dotate cu mobilier modern, ergonomic, materiale audiovizuale, televizoare, radiocasetofoane, retroproiectoare, laptopuri.

Aducerea şcolii în situaţia de azi s-a datorat activităţii unor oameni inimoşi, cadre didactice, directori, menționați în monografia școlii, întocmită la 26 aprilie 2001 de către directorul şcolii – prof. Maria Dragănescu.